ca Phoenix.....

Azi m-am ridicat prima oara din pat....sa ies afara, pe holuri. greu dar mi-a prins bine. Starile de rau s-au rarit...cred ca incep urcusul.
Incerc si de multe ori reusesc sa imi opresc gandurile care compara ce e aici cu jegul din tara....Stiti ca se face transplant si in Romania, dar bag mana in foc ca nu fac cu aceeasi rigurozitate, pentru cu nu au cu ce sau nu stiu.
Am ajuns sa am oroare de tot ce inseamna Romania, dpv medical. Sunt exceptii, destule le stiu si eu....dar in rest e urgie.
Cnd am plecat in cautarile mele de a gasi un spital care sa ma accepte.....stiti ce mi-a spus doctorita din tara? sa ii spun si ei cand ma intorc ce mi-au facut, sa se laude cu vindecarea mea!!!! imi venea sa o scuip intre ochi....
Aici mi-au facut un pet-ct, examen specific bolii, si cand i-am spus ca voi face asta, cum e si logic, in scopul evaluarii mele, a facut niste ochi mari, ca de vaca, si a intrebat de ce?????
Incredibil...si cand ma gandesc ce aere de dumnezei isi dau, cand se joaca cu viata oamenilor si nu risca nimic....
avem societatea pe care o meritam.....si cand vei da cu capul, tu, cititorule, sa iti aduci aminte de vorbele mele si poate atu nci o sa imi dai dreptate totala.
In fine, ma rog zi de zi la Dumnezeu sa imi mai dea timp.......am atatea de facut pe lumea asta!
ma bag la nani....cum spun fetitele mele....ca vine baba daca nu sunt cuminte. Si am promis ca sunt, asa ca nu am de ales.
Mai vorbim....papa